Îmi aduc aminte când am făcut prima ședință cu tine, înainte de programul de mentorare. Am făcut așa, un soi de boarding pass, m-ai întrebat care era provocarea mea în momentul respectiv. Și provocarea mea era o datorie mare, de aproape 400.000 euro, care cumva... simțeam așa că mă sufocă uneori și oricât aș fi vrut să o ignor sau să nu țin cont de ea prin acțiunile mele zilnice, era ceva apăsător de-a dreptul. Și mai apăsător era faptul că nu vedeam ieșire de acolo. Lucrând cu mine a fost într-un fel, tu nici nu mi-ai spus atunci că tot îți notai niște lucruri și îți spuneam că intenția mea ar fi să pot cumva să deblochez partea asta. Nu mi-ai spus și care a fost intenția ta pe care ți-ai pus-o acolo și cert este că până la finalul programului cred că mai aveam una sau două sesiuni, dar cred că două, vreo 10 zile înainte să termin programul. Îmi amintesc și acum cum, fără să fac vreun demers, pentru că firma pentru care eu aveam de rezolvat poveștile astea deja făcuse demersuri. Nu, nu mai aveam. Le făcusem cruce cumva și nu știam cum să mai recuperez banii respectivi. Și unul dintre clienții noștri care avea o datorie vreo 555 de mii de lei noi. Și mi-a zis atunci ”Vreau să-mi dați numărul de cont care e astăzi valabil și așa, eu vă virez astăzi 400.000 lei” și eram ”Pe bune? Adică cum?” Deci efectiv am fost șocată. În ziua respectivă, după ce am închis telefonul, am zis ”Ce a fost asta?” Adică, cum a venit către mine. Țin minte că am vorbit și cu soțul meu și nu-mi vrea să cred efectiv că se întâmplă asta și am și împărtășit cu voi atunci, dacă-ți amintești în timpul cursului și am zis ”Băi, uite ce mi s-a întâmplat mie”. Adică să recuperezi 400.000 lei, adică 80.000 euro fără să faci nimic pentru ei, repet, mi s-a părut magic, de dreptul. Și nu știu cu ce magie ai lucrat tu atunci cu noi. Nu știu ce s-a întâmplat, nu știu ce răni am vindecat sau ce blocaje am deblocat, habar n-am, dar știu că cu totul în mine eu am simțit atunci o vindecare și o renaștere așa cumva. Ți-am spus, pe lângă faptul că am regăsit-o pe Ana în multe momente din viața mea de care uitasem, și momente dureroase. Și fiecare sesiune îmi aduc aminte cum deja știam când începeam cu tine episodul și tu ziceai ”Intrați în starea de meditație”, eu știam că mă duc în locul meu de siguranță și că de acolo doar urmez calea și ajungeam exact acolo unde aveam nevoie. Și-mi aduc aminte când am împărtășit cu voi că mi-am zis ”Băi, uite, eu am recuperat banii ăștia”. Și atunci tu ne-ai arătat că practic asta fusese intenția ta la început. Și mai aveam, ți-am spus, 10 zile din program și deja se întâmplase. Da deci mie, cum să zic, mi se pare magic și știu că... nici nu știu dacă-i magie, cred că este, cum să zic. Sunt talanții tăi pe care ție ți i-a dat D-zeu să-i transformi și este și puterea lui acolo. Tu știi că pentru mine relația cu Divinitatea a fost și este și va rămâne în viața mea punctul meu de echilibru și așa și efectiv am văzut atunci cum măiestria ta și puterea Divină și-au dat mâna pentru că altfel nu am o altă explicație. Repet eu n-am făcut niciun soi de alte demersuri. Pur și simplu m-am lăsat programului, am intrat cu tot sufletul în program. Deja te cunoșteam și știam pe mâna cui mă las și chiar am intrat cu tot sufletul și am simțit că vreau să fac asta. Și ți-am spus, îți mulțumesc din inimă, ție, îi mulțumesc lui D-zeu că mi te-a scos în cale, dar îmi mulțumesc și mie că m-am urcat în barcă, că puteam să zic băi, mai stau, mai gândesc Noi suntem artiști uneori în a ne autosabota. Așa te văd pe tine ca pe pe un om care are în mână un instrument de chirurgie de lumină, un om înger în viața mea. Un om lumina. Și te port în suflet și-mi ești dragă tare și aș veni în cursurile tale oricând și mi-aș trimite copiii către tine oricând, cu toată încrederea pentru că știu ce am simțit acolo, știu cum lucrezi, îți cunosc și puterea ta de a transmite mai departe, dar și căldura ta, și cunoașterea și mă simt în siguranță, real, acolo. Și iubirea ta. Pentru mine așa este, manifestarea și pentru mine constă în ce ai spus tu mai devreme și sunt oameni care zic ”Nu pot să fac că n-am.” Dar de fapt n-am pentru că nu pot să fac, știi. Adică dacă tu nu faci primul pas către tine, dacă tu nu te alegi pe tine, ce pretenție ai să o facă alții pentru tine? Dacă tu nu te vezi pe tine și nu-ți dai voie să strălucești? E un minus de acolo. Și așa este. Să alegi din iubire, nu din frică. Să fim centrați pe abundență și pe energie de plus, nu de minus. Unde ne punem energia, acolo crește. Am învățat multe de la tine și mi-e drag și o să vin de fiecare dată cu mare drag în programele tale, cu sufletul deschis. Și n-aș putea să spun fără așteptări, dar nu cu niște așteptări punctuale. Adică pur și simplu să mă las procesului. Pentru că știu și pentru că te cunosc. Să știu că ”Băi, plantez semințele alea bune, îmi dau voie procesului, le ud, fac tot ce ține de mine, dar am credința că știu ce roade ies de acolo”, pentru că am simțit-o pe pielea mea. Am trăit-o și atunci sunt dovada vie, ca să zic așa. Îți mulțumesc întrățișez multă iubire și spor, spor în toate la fel îți doresc și eu să ai spor și bine. Cuvântare îmi tot ce faci tu că faci bine și ajuți o grămadă de oameni să schimbe viața, să fii altfel în viața lor și pentru asta eu sunt recunoscătoare și te iubesc și de port în sufletul meu.